Încrederea analiștilor în economia românească a crescut pentru a cincea lună la rând în martie. Aceștia se așteaptă la o ușoară depreciere a leului în următoarele 6-12 luni, la o temperare a inflației. 4 din 5 analiști consideră prețurile imobiliare ca supraevaluate, dar doar puțin sub jumătate se așteaptă la o scădere a acestora în următorul an.
Analiștii participanți la sondajul CFA România pe aprilie anticipează o inflație mai ridicată în următoarele 12 luni, o depreciere moderată a leului și o scădere a prețurilor imobiliarelor.
Andreea Nica, membru în Comitetul Director al CFA România, susține că o creștere economică de 2,9% pentru anul acesta este o prognoză mult prea optimistă, având în vedere condițiile actuale.
Cheltuielile guvernului cu dobânzile s-au majorat exponențial în ultimii trei ani, de la 11,6 miliarde de lei în 2019, la 17,46 miliarde de lei la finalul lui 2021. Pentru anul curent, Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, estimează că vor depăși pragul de 20 de miliarde de lei.
Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.
Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată, schimbate recent în Parlament printr-un proiect de lege reexaminat ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, au fost promulgate astăzi. Actul normativ introduce mai multe condiții favorabile debitorului, prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.
Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată au fost schimbate, printr-un proiect de lege reexaminat și care a primit miercuri votul final al Camerei Deputaților. Proiectul introduce mai multe condiții favorabile debitorului prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.
Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată sunt tot mai aproape de a fi schimbate. Comisia juridică din Camera Deputaților a adoptat un raport care introduce mai multe condiții favorabile debitorului prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.
O creștere mai mare de 50% pe o perioadă de cel puțin trei luni a cursului va fi considerată automat o situație de impreviziune în contractele de credit ipotecar și va da dreptul debitorilor să obțină darea în plată în instanță sau reconfigurarea termenilor împrumutului, potrivit unui proiect de lege adoptat miercuri de Senat. Anterior, Curtea Constituțională a arătat că o variație de 20% ar fi prea redusă, astfel că senatorul Daniel Zamfir, inițiatorul legii dării în plată, a venit cu o nouă propunere care ar include toate creditele în franci elvețieni acordate înainte de criză, dar și pe o parte a celor în euro.
O creștere mai mare de 50% pe o perioadă de cel puțin trei luni a cursului ar putea fi considerată automat o situație de impreviziune în contractele de credit ipotecar și ar da dreptul debitorilor să obțină darea în plată în instanță sau reconfigurarea termenilor împrumutului, potrivit unui amendament la un proiect de lege dezbătut în Parlament. Anterior, Curtea Constituțională a arătat că o variație de 20% ar fi prea redusă, astfel că senatorul Daniel Zamfir a venit cu o nouă propunere care ar include toate creditele în franci elvețieni acordate înainte de criză, dar și pe o parte a celor în euro.
Banca Comercială Română a redus de la 4,5% la 4% prognoza de creștere economică pentru 2019 și de la 3,8% la 3,5% estimarea pentru 2020. Mai îngrijorătoare este situația deficitului bugetar, care va ajunge la 4% din PIB anul viitor și riscă să sară la 4-5% în 2021, după creșterile de salarii și pensii adoptate, “nivel extrem de greu de finanțat și care va reclama oricum o corecție”. BCR se mai așteaptă și la o depreciere a leului cu 2-3% pe an și arată că în ultimele săptămâni moneda a fost susținută de Banca Națională.
Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.
Piețele financiare interne n-au arătat deloc bine săptămâna trecută. Leul a ajuns la cel mai prost curs față de euro, dobânzile din piața interbancară au crescut și Bursa de la București a închis săptămâna pe roșu. Investitorii au început să vândă plasamentele din piețele emergente, după semnalele transmise de Federal Reserve, în timp ce, în piața din România, lichiditatea din piață, excesivă până de curând, se îndreaptă spre deficit, ceea ce duce dobânzile la niveluri ce dau emoții plătitorilor de rate la bănci.
Economia României va continua creșterea în 2018, însă într-un ritm mult mai redus decât cel de anul trecut, în timp ce dezechilibrele se vor accentua. Deficitul bugetar va depăși limita impusă de tratatele europene, cel de cont curent se va adânci, iar leul se va deprecia în continuare față de euro. Salariile vor crește cu o viteză mult mai redusă decât în ultimii doi ani, în timp ce inflația va accelera. Românii vor plăti rate mai mari la bănci și statul se va împrumuta mai scump, ca urmare a creșterii dobânzilor, arată previziunile Erste Group Research, realizate de echipa de economiști a BCR.
Bugetul de stat pe 2016 ar putea fi fundamentat pe o creștere economică estimată la 3,4%, o inflație medie anuală de 1,7% și un curs de schimb de 4,44 lei/euro, reiese dintr-un document postat pe site-ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului, care cuprinde propunerile de buget pentru 2016 și estimările pentru anii 2017 - 2019 transmise de Ministerului Finanțelor Publice ordonatorilor principali de credite.